Cum a ajuns Prisecariu aliat cu şantajistul Asimionesei?

Pus în faţa alternativei “Nichita sau CIuhodaru la Primărie”, cel mai influent canal media din Iaşi, postul de televiziune TELE M, pare să fi ales pentru ultimul candidat.

Acum două zile ştirile TELE M au difuzat un material superlaudativ la adresa lui Tudor CIuhodaru – medicul care se luptă să salveze vieţile dar şi banii ieşenilor, om pe care adversarii politici se pregătesc să-l denigreze prin campanii mârşave (detalii aici).

La scurt timp fosta şefă a ştirilor TELE M (poziţie părăsită pentru că a devenit recent mămică) a întărit nuanţa: Gianina Munteanu îndeamnă făţiş ieşenii să nu mai voteze cu actualul primar (contracandidatul nr. 1 al lui Ciuhodaru), dar nici cu actuala guvernare (detalii aici).

 

Prisecariu îl ia în braţe, implicit, pe şantajistul Ghiocel Asimionesei

Reorientarea strategică a TELE M este ciudată dacă ţinem cont că Tudor Ciuhodaru este aliat făţiş cu Ghiocel Asimionesei, individ acuzat oficial de către DNA de şantaj prin presă. Ca să nu fie nici un dubiu cu privire la frăţia Asimionesei – Ciuhodaru, locotenentul nr. 1 al lui Ghiocel, Rareş Neamţu (individ luat şi el la ochi de DNA pentru şantaj) a fost plasat secretar general al PC Iaşi, partid reprezentat de medicul deputat. Ca atare, BZI-ul clanului Asimionesei îl ridică în slăvi pe CIuhodaru chiar şi când se încheie la pantofi.

 

Şi, ca să închidem cercul, acelaşi sinistru Asimionesei, cu al său mizerabil BZI, l-a umplut de lături pe patronul TELE M, Dănuţ Prisecariu. Acesta din urmă a avut coloana de a nu se lăsa încovoiat de şantajistul de la BZI (atitudiune, din păcate, neîmpărtăşită de cele mai multe VIP-uri mânjite de BZI), Prisecariu deschizând numeroase procese, unele deja câştigate definitiv.

 

În ciuda acestui context iată însă că Prisecariu a ajuns aliat cu Asimionesei. Cât va dura această alianţă conjuncturală? Rămâne de văzut, mai ales că în ecuaţia pentru Primărie pot apărea încă necunoscute capabile să schimbe complet socoteala.

Cuie noi în sicriul portocaliu de la Iaşi

Acum câteva zile Dumitru Oprea anunţa că lasă dracului toate funcţiile de partid şi candidatura la Primărie. Pentru că personajul nu e Gică de la sculărie te-ai fi aşteptat ca şefa filialei să reacţioneze rapid şi responsabil. Numai că şefa în cauză e celebra salcie Mihaela Popa. Geniala demolatoare a rămăşiţelor PDL la Iaşi mai întâîi s-a ascuns de presă pentru a nu da explicaţii. Prinsă la înghesuială de un jurnalist, Popa s-a scos cu explicaţia: “sunt în concediu, vin abia peste 10 zile” (reţineţi termenul)

Văzând apoi că Oprea o umple de “felicitări” pentru modul catastrofal în care conduce filiala, Popa a ieşit la contraatac şi a replicat: proaspătul demisionar este, de fapt, un “şantajist” jalnic, un nenorocit exponent al “misecuvinism-ului” ş.a.

Da, e aceeaşi Popa care cu doar câteva zile înainte îl umplea de osanale pe acelaşi Oprea – “excelent manager”, “adevărat bărbat”, “plin de succese”, “politician cu imagine foarte bună”

 

Peste două zile aterizează în târg un secretar de stat no name. Şi imediat Popa cea plecată 10 zile în concediu se arată lumii ca şefă a PDL-ului local. Zâmbete largi către musafirul guvernamental, zâmbete mai subţiri către presă, promisiuni bombastice (ca de obicei) despre noi şuvoaie de bani guvernamentali către Iaşi, nimic despre scandalul Oprea.

Bun, dacă nu zice nimic salcia şefă, atunci să vedem cum reacţionează celălalt membru al “echipei unite care va câştiga Iaşul pentru PDL” (proclamaţie a Mihaelei), Nicu Păduraru. Întrebat de un post tv care-l tot promovează ce se întâmplă totuşi în filială şi cum se tranşează scandalul Oprea, Păduraru a răspuns aşa cum ştie el: şopârlit, pe lângă, pe după copac.

 

Uraaa, tot înainte vrednici amatori, mai aveţi încă puţin până la desăvârşirea haosului portocaliu

Troc politic: UNPR îl scapă pe Nichita de dosare, iar primarul candidează sub drapelul 2 al lui Băsescu şi pune şi echipa de fotbal la bătaie

Surse sigure 100% m-au anunţat că primarul Iaşului a discutat săptămâna trecută cu şeful naţional al UNPR condiţiile unui amor surprinzător. Gabriel Oprea a promis (deşi nu e limpede cum s-ar putea ţine de cuvânt) blocarea dosarelor penale cu care e ameninţat acum Nichita şi, eventual, urgentarea cercetării penale în cazul lui Tudor Ciuhodaru (acesta a făcut declaraţii false într-un dosar cu finanţare europeană). În schimb Nichita ar urma să candideze la Primărie sub flamura UNPR, ceea ce, în condiţiile haosului generalizat de Mihaela Popa la PDL-ul local, înseamnă candidatul lui Băsescu (de asta nici n-a mai scăpat Gigi vreo critică la adresa lui Băse în ultima vreme). Ca să fie mai trainic amorul, Oprea a cerut şi, pare-se obţinut, OK-ul ca echipa de fotbal din Iaşi să fie cumva preluată de UNPR urmând să i se asigure promovarea în liga 1 fix înainte de alegerile locale (o schemă similară încearcă UNPR şi la Craiova).

Deşi informaţiile de mai sus sunt de la o sursă ce nu a dat până acum greş niciodată, mie mi-e greu să cred că Nichita ar merge pe mâna UNPR. Dacă tot ar fi să sară gardul măcar s-o facă la PDL, mai ales că terenul este deja arat aici (filiala în cauză nu are candidat serios la Primărie iar liderii naţionali ai partidului sunt disperaţi să pupe Iaşul)

Scârba majorării salariilor

Citesc despre scamatoriile făcute de PDL pentru majorarea salariilor. Asta la numai o zi dupa ce Băsescu însuşi îndemnase întreaga clasă politică la prudenţă şi la abstinenţă de la pusee populiste.
Mi-e greaţă de aceşti politicieni care se joacă pur şi simplu criminal cu soarta oamenilor. Când ai sute de mii, dacă nu milioane de euro în cot, nu te mai gândeşti cât poate conta un euro în plus sau minus pentru amărăştean.
De asta, cred eu, va pierde şi mai multe voturi PDL decât va câştiga dacă va mări salariile în sectorul bugetar.
Dacă spuneau pe o singură voce – “bă, îngropăm România pentru fiecare leu în plus pe care vi-l dăm acum fără să fie muncit. Mai răbdaţi un an ca să le fie bine copiilor voştri” – poate ar fi avut ceva speranţe la vot, dar jocul ăsta “acum îţi iau, ba îţi dau, ba nu îţi iau iar din bani” dezamăgeşte pe absolut toată lumea.
Nu mai spun că în continuare la stat se freacă menta la greu, că nu există problemele din mediul privat unde nu sunt rare cazurile în care salariile întârzie şi 2-3 luni, că bugetarii tot găsesc diverse căi de a mai fura câte ceva în timp ce angajaţii de la privat nu prea au cum.