Ce-ar fi sa aibă Iaşul un altfel de primar şi preşedinte CJ? Cum ar fi Mardarasevici şi Apostol

Toate studiile sociologice arată că populaţia nu mai are aproape deloc încredere în politicieni. În orice fel de politicieni. Toţi promit dar nu fac decât foarte rar, toţi urmăresc mai degrabă interesul personal decât cel comunitar. Electoratul ar vota însă la viteză pe cineva care a creat locuri de muncă, cineva care a contribuit serios la bugetul de stat, pe cineva care a arătat că ţine la comunitatea din care a plecat.       Astfel de oameni există, dar nu prea au loc de interesele politice. Dar ce-ar fi dacă Fenechiu, Nichita şi cineva de la PDL Bucureşti (la Iaşi nu există un şef serios) ar avea dintr-odată o mare mustrare de conştiinţă şi ar conveni că e timpul să oprească jocurile politice pentru a da Iaşului o şansă? Că e timpul să lase hăţurile, fie şi numai pentru un mandat de primar şi şef de CJ unor oameni gen Neculai Apostol, Marian Berdan sau Gabriel Mardarasevici. Oameni care au arătat că sunt foarte buni manageri, care au cutreierat lumea şi au văzut ce trebuie făcut pentru a ridica la propriu, nu doar propagandistic, Iaşul, oameni care ştiu cum să facă bani din piatră seacă, oameni care ştiu să drămuiască resursele nu să le arunce pe geam ca alţii.

 

Apostol a preluat nişte ferme pe care statul le lăsase să se dărâme şi a creat 1400 de locuri de muncă. Ar fi făcut asta Nichita sau SImirad? În nici un caz. Mardarasevici a inventat o firmă din nimic şi a vândut-o pe multe milioane de euro iar acum a moşit alte business-uri care stau să explodeze. Nichita şi Simirad nu au inventat nimic glorios pentru Iaşi, dar au avut active valoroase pe care le-au dat pe nimic (terenuri, spaţii comerciale, afaceri publice ş.a.). Berdan a inventat o afacere care a ocupat 75% din piaţa naţională şi a creat apoi noi şi noi produse, nu a stat cu burta la soare să se laude ce grozav este el cheltuind banii altora.

I-am ales pe cei 3 pentru că îi ştiu pe toţi ataşaţi de comunitatea din care au crescut. Mardarasevici pune benzină doar de la PETROM şi merge, dacă e pe alese, cu TAROM-ul pentru că sunt companii româneşti, Apostol laudă de fiecare dată, cu încăpăţânare, potenţialul educaţional şi agricol imens al Iaşului, Berdan vede  prin tot Iaşul industrie performantă care poate fi ridicată în doar câţiva ani.

 

Gândiţi-vă, Fenechiule, Nichita, câte s-ar putea face dacă astfel de oameni ar fi lăsaţi să lucreze serios pentru Iaşi. FIecare dintre ei are ce face acum, dar sunt convins că ar putea ceda altora afacerile, doar temporar, şi ar avea inima de a se înhăma la construit un nou Iaşi.

 

Aparent e utopică propunerea mea. Dar până şi politicienii ar avea de câştigat dacă nu s-ar grăbi să râdă de ea şi ar lua-o în considerare. Câtă credibilitate ar recupera arătând populaţiei că nu se agaţă de putere în scop personal ci doresc binele Iaşului. Nu mai spun de potenţialul economic pe care l-ar avea la dispoziţie dacă economia locală ar creşte.

 

Şi, apoi, ce lecţie ar da întregii ţări Iaşul: să fie primul oraş sau judeţ care depolitizează administraţia alegând expertiza deja probată, nu vorbită. Politicienii pot continua să se agite, să vâneze funcţii viitoare, dar trebuie să lase Iaşului răgazul să respire. Sigur, economia locală nu va creşte ca-n poveşti, dar va creşte serios, ceea ce nu are cum să se întâmple cu manageri ca Nichita şi Simirad.

Apostol, Mardarasevici, Berdan sau alţii ca ei ştiu să vorbească limba investitorului, ştiu să drămuiască banii, ştiu să facă pe dracu-n patru pentru ca la Iaşi să vină cu adevărat firme care să creeze locuri de muncă, ceea ce Nichita şi Simirad au arătat deja că nu pot.

 

Ca să fie împăcată şi capra şi varza, m-aş mulţumi ca Nichita şi Fenechiu să-şi împartă între ei funcţiile politice locale, dar numai onorific, şi să lase hăţurile unor administratori adevăraţi. Să fie Mardarasevici city manager cu puteri reale, să fie lăsat să bată lumea în lung şi lat şi să pescuiască (ştie el cum) investitori pentru Iaşi. De asemenea, Apostol să fie consilierul nr. 1 (sau poate să se cheme oricum funcţia, nu are importanţă) dar să aibă puterea de a face să se mişte lucrurile în judeţ. Poate să rămână oficial şef Simirad, să se plimbe pe la televiziuni şi să înfrăţească la oha ce comună vrea el cu orăşele din China sau SIRIA, pe unde are chef să se plimbe, dar să-l lase pe Apostol să facă treabă.

 

Ce ziceţi? Aşa-i că merită Iaşul aşa o nebunie?

Asemănări suspecte între Gigi Becali de Bahlui şi SOV

Ioan Zapodeanu e un om bogat, foarte bogat. Dar e ciudat cum un om cu nivelul său de educaţie a ajuns să acumuleze o avere atât de mare fiind aproape o axiomă teoria că nu poţi să acumulezi financiar dacă nu ai acumulat în şcoală.

Firesc, am bănuit multă vreme că Zapodeanu, deşi e un tip deştept şi care nu lasă nici un moment de înţeles că ar fi manevrat de cineva, ar putea fi paravan pentru altcineva. Iar recentul incident auto în care a fost implicată fata celui ce îi place să pozeze în “Gigi Becali de Bahlui”, m-a făcut să observ o serie de coincidenţe mai mult decât bizare între Zapo şi SOV:

 

- amândoi au fost în tinereţe magazioneri (deci cu acces la mărfuri căutate şi, în consecinţă, cu acces la bani)

 

- amândoi au făcut puşcărie pentru infracţiuni economice

 

- amândoi se laudă cu relaţiile foarte puternice din sistemul public, relaţii care le facilitează afacerile.

 

- amândoi se laudă cu o sumedenie de poveşti neacoperite de realitate

 

- amândoi au cumpărat politicieni la toate nivelurile (consilierilocali, primari, prefecţi, parlamentari). Pe Zapodeanu încă nu l-am auzit lăudându-se că ar avea la degetul mic şefi naţionali de partide, cum era cazul lui SOV, dar în rest…

 

- şi unul şi celălalt au fost ţinuţi în braţe de judecători, procurori şi poliţişti, adică funcţionari care, teoretic, nu şi-ar risca pielea fără a şti că cel pentru care calcă “pe lângă” le poate salva fundul la nevoie

 

- se ştie că SOV a avut la sfârşitul anilor 90 începutul anilor 2000 cea mai extinsă şi eficientă reţea de securişti din ţară. Cam tot atunci a început să cumpere masiv Zapodeanu terenuri prin toată ţara. Cum naiba se explică faptul că Zapo avea ponturi de peste tot (el singur se laudă că în doar 3 judeţe nu are terenuri) în condiţiile în care stătea mai mult prin Iaşi? Cum de veneau la el ponturile din Satu Mare ori Mehedinţi într-o perioadă în care comunicaţiile erau încă în preistoria lor, iar acces la informaţii hot aveau doar o mână de oameni, în special securişti ca ai lui Vântu?

 

- amândoi au avut lichidităţi consistente cu care au creditat, în momente delicate, oameni cheie (primari şi echipe de fotbal vs premieri ori preşedinţi de partid)

 

- amândoi au afaceri la vedere care se intersectează puternic

 

- amândoi au umblat cu înregistrări despre magistraţi, parteneri de afaceri, politicieni ş.a.

 

- amândoi au finanţat presă cu un grad scăzut de credibilitate (BZI respectiv Realitatea TV)

Bravo Dascălu (sau celor din spatele lui). Finanţează PALAS-ul cu bani de la stat

Am văzut azi o maşină mare a celor de la Vega 93 Galaţi (constructorul şoselei de centură) cărând traverse inscripţionate BUild Corp. “SĂ vezi că şi aici a intrat”mi-am zis, aşa că am trecut la verificări. Şi am constatat că firma lui IUlian Dascălu furnizează într-adevăr componente pentru şoseaua de centură. Deci ia o halcă serioasă din tortul alocat de la buget pentru şosea. Bravo lui Dascălu, am zis, banii ăia oricum îi lua cineva, mai bine să o facă un ieşean.

Am încercat să văd apoi cum a prins comanda (miroseam un blat, mai ales că firma gălăţeană a prins marele tort al şoselei de centură cu sprijinul lui Fenechiu, marele avocat al PALAS-ului construit de, coincidenţă, Build Corp). Şi am aflat că Build-ul lui Dascălu a intrat nu doar pe centura ieşeană ci şi pe altele. Mai tot ce înseamnă pod, podeţ reparat în Moldova în ultimul an a fost dijmuit de Dascălu.      Bravo lui.

Iată deci cum finanţează statul PALAS-ul, o afacere servită tot de stat (prin ungerea prealabilă a lui Gigi, of course) şi coafată de acelaşi stat (vedeţi ce bine-i să ai DNA-ul la picioare?)

Un experiment portocaliu

Eu nu cred că USL va pârjoli totul la viitoarele alegeri (PDL ştie să fure voturi, aud şi că au pregătit pentru 2012 un purcoi de bani ca pomeni electorale), dar cred că actualii parlamentari ai PDL Iaşi vor avea mari probleme în a-şi reînnoi mandatul. Doar Oprea şi Movilă par să nu aibă emoţii mari, poate şi Oajdea, dar în rest va fi al naibii de greu.

 

Aşa că am încercat să văd ce ar putea face actualii parlamentari portocalii dacă-şi vor pierde osciorul. Cel mai prost ar sta, clar, madama Miaela. Afaceri nu are la vedere, se laudă că e expertă în fonduri europene dar a dat chix din 2007 încoace, iar altă calificare în afară de profesoară nu are. O vedeţi însă dvs pe marea reformatoare, pe magnetul de sute de milioane de euro, pe speranţa puşcăriaşilor (doar se împăuna cu protocoale nemaipomenite semnate la Penitenciar) întorcându-se cu coada între picioare la liceul Miron Costin să predea ecuaţii de gradul II?

Sau ce va face Nicuşor? Nu are afaceri, şi nici un job liniştit care să-l aştepte. Acum e deputat şi-i bine, dar mai târziu? S-a luat în gură cu mulţi afacerişti grei, şi-a făcut numeroşi duşmani cu dosarele demarate brusc de la Finanţe, aşa că nu-i va fi moale deloc să găsească un loc de muncă la Iaşi.

Cei mai liniştiţi sunt Cristina Dobre şi Marius Spinu. Prima a făcut business şi a arătat că ştie să cadă în picioare, iar “prietenii” din PDL o bănuiesc serios că şi-a rezolvat deja business-uri care să o aştepte după deputăţie. Bravo ei, cred că e singura deşteaptă de la PDL care a avut cap pentur aşa ceva. Spinu e şi el liniştit, dar la o altă scară. Dacă i se termină mandatul la Realitatea TV şi Antena 3 se reîntoarce la Universitate. Acolo nu mai are leafă chiar atât de mare şi nici nu va mai fi căutat de Bogdan Cihodaru ori alţi rechini ce au nevoie de intervenţii, dar tot va fi bine.

Oajdea are o crâşmă, aşa că are ce face dacă nu mai prinde ceva politic (nu cred să fie cazul, dar pentru frumuseţea jocului nu trebuie eliminată varianta). Oprea s-ar reîntoace şi el la Universitate  iar Movilă, al câte pile şi relaţii şi-a făcut cred că va cădea la fel de bine în picioare ca mai sus menţionata Cristina Dobre.

O madamă şi o doamnă

Duminică seară apare ştirea: “Mihaela Popa a ajuns vicepreşedinte naţional al PDL”. Luni dimineaţă altă ştire: “şefa ISJ a lăsat locul, pentru o zi, unor elevi eminenţi”.

 

Aparent nu e nici o legătură între cele două evenimente. Doar aparent. Cele două personaje principale, Mihaela Popa şi Liliana Romaniuc sunt ambele profesoare de matematică, ambele au ajuns în prim-plan prin PDL, ambele au promis că promovează tinerii şi că aduc la Iaşi fonduri europene.

Conjunctural, Mihaela a ajuns şefa pe linie de partid a Lilianei. Şi au răbufnit frustrările, mai întâi prin şicane ascunse sau cvasioficiale (Ziarul de Iaşi ştie!), apoi oficial: “eu, dacă aş fi în locul doamnei Romaniuc, mi-aş da demisia”, a spus la un moment dat madam Popa. Care făcea astfel de declaraţii aureolată de numeroase “succesuri”: 0 fonduri europene atrase la Iaşi în calitate de combinatoare portocalie, 0 tineri merituoşi promovaţi în funcţii (Cip Paraschiv nu se pune), 0 realizări concrete pentru Iaşi (realizări, Mihaela, nu palavre electorale).

Cui i se cerea demisia? Unei persoane ce tocmai adusese la ISJ un al doilea proiect european mare – era vorba de 5.000.000 euro – care viza, atenţie, tocmai specializarea profesorilor de matematică. Şi, oroare, profesoara de matematică Mihaela Popa, fusese sărită din schema trainerilor bine plătiţi.

Revin la ştirile de la început. Cunoscându-o îndeaproape pe Mihaela Popa o bună bucată de timp am ajuns la concluzia superbetonată că mai nimic de succesul ei nu e şi al Iaşului. Poate să ajungă şi preşedintele României, Iaşul nu va avea de câştigat, ci doar o camarilă micuţă care se va oploşi în funcţii de conducere la stat (soţul şefuleţ pe undeva ca până de curând, băiatul lipit de vreo instituţie, prieteni din copilărie aciuaţi pe la Finanţe sau în alte zări). Pe Liliana Romaniuc n-am văzut-o niciodată ahtiată după publicitate, dornică să iasă cu orice chip în faţă, deşi e şi ea om şi are şi ea vanitatea ei. În schimb a făcut cam tot ce s-a lăudat madam Popa că face: a atras fonduri europene, a schimbat mentalităţi, a promovat tineri. Acţiunea de luni este un excelent exemplu pentru toată administraţia. Aş vrea să văd măcar 10% din şefimea Iaşului că e la fel de deschisă către tineri, către nou, către modernitate pe fond.

Cred că Mihaela Popa a ieşit mai bine din alegerile PDL decât susţinătorii locali ai lui Boc

La alegerile din PDL Boc l-a bătut la fund la Blaga. Aparent, susţinătoarea ultimului, MIhaela Popa, ar trebui să-şi ia bocceluţa în spinare şi să lase locul de şef de filială unui susţinător al lui Boc, Movilă fiind în pole-position. Eu cred însă că altul va fi jocul de putere.

Văzând cum se mişcă Popa de când a intrat în politică, cunoscând, o perioadă, de aproape cum îşi calculează paşii în politică, pot să pariez cu oricine că ea a ieşit întărită. Socoteala e simplă: dacă îl susţinea pe Boc nu câştiga nimic, deoarece mai erau 6 susţinători importanţi la Iaşi, nu mai spun de restul Moldovei. Aşa că şi-a lipit numele lui Blaga pe frunte şi, atenţie, a fost consecventă (atitudine rară la ea), nu s-a jucat de-a susţinerea, cum au făcut “bărbaţii” Oprea şi Păduraru.

Iar cum Boc nu e nebun să ardă câmpiile şi să otrăvească fântânile lui Blaga, pentru că tot despre fiefuri portocalii e vorba şi fiecare parlamentar e important pentru asigurarea majorităţii, e clar că Popa nu va avea serios de suferit. S-ar putea chiar să rămână şef de filială, asta dacă Boc nu ţine morţiş să-l răsplătească pe Movilă organizând alegeri, caz în care deputatul de Ţibana spulberă tot. Dar dacă nu vor fi alegeri tot Mihaela va fi jupâneasă. Şi cred în acest scenariu pentru că mintea ei e numai la sforării politice, îmbârligături şi vrăjeli în folos personal. Nu pot să cred că nu a negociat încă dinainte de alegeri cu Boc viitorul ei în calitate de susţinătoare a lui Blaga. Presupun că în urma şmecheriilor Mihaelei, madama va obţine chiar o funcţie măricică la nivel zonal, ca să se arate lumii că e unitate la PDL.

 

Dar toate socotelile de mai sus sunt despre ciolanele Mihaelei. Esenţa este ce câştigă Iaşul sau ce pierde după alegerile din PDL: Păi nu câştigă nimic, deoarece grosul fondurilor pe Moldova se vor duce tot spre Suceava şi Neamţ. Nu câştigă nici influenţă deşi restul de 6 parlamentari au fost făţiş sau ascuns de partea lui Boc. Îi umbresc însă Flutur, Pinalti ori clanul ardelenilor. Aşa că nici o noutate pe acest front.

Concluzia e aceeaşi ca întotdeauna când e vorba de sforile Mihaelei: de fiecare dată când ea câştigă Iaşul pierde.

Halal control inopinat al ITM-ului

E vineri 13 mai, ora 20.30 cînd public acest text. ITM-ul a programat pentru a doua zi un amplu control – “inopinat” – pe şantierele Iaşului în ideea că sâmbătă nimeni nu se aşteaptă să fie verificat şi pot fi prinşi mult mai uşor cei care folosesc muncă la negru. Dar atât de bine e organizată acest control surpriză încât deja multe dintre firmele cu musca pe căciulă au aflat deja şi au dat alarma. Spre exemplu, pe un mare şantier din centrul Iaşului, un şantier unde primarul vede totul doar superOK şi super în regulă, cel puţin două firme care au lucrări acolo şi-au anunţat colaboratorii să stea mâine acasă. Bravo vajnicilor inpectori, halal vigilenţă.

Noul decan al Baroului, acum 13 ani

L-am cunoscut pe Marius Striblea în urmă cu 13 ani. Era seminarist la Drept, un tip extrem de sârguincios şi, atenţie, amabil cu mai toată lumea. Na, era băiatul la început de carieră. Gura universitară comenta că tânărul Striblea era principalul purtător de geantă al lui Vlasov, (MMV-ul era încă avocat pratician în Iaşi) dar că făcea asta pentru relaţii, nu bani (dacă vă vine să credeţi, actualul şef al milionarilor în euro Mogoş, Volovăţ ş.a. stătea într-o cameră de cămin în E5 şi mânca, e drept că destul de rar, la cantină)

Ca “profesor” Striblea sărea în ochi prin sârguinţa de a plăcea, nu de a învăţa studenţii. Evident, erau şi multe legende despre amorurile acestui Dinu Păturică, dar niciodată poveştile nu putea fi verificate de mine, simplu student pe-atunci.

Peste câţiva ani l-am regăsit pe Striblea la un scandal în care fugărea cu maşina prin oraş un amărăştean. Apoi a venit încă un scandal, cu acelaşi Striblea ameninţând iar că trece cu maşina peste cineva care îl deranjase. Mă întrebam cum dracu de nu-i face nimeni nimic, dar l-am regăsit ulterior avocat al Cordunenilor şi al altor interlopi.

Asta e imaginea pe care o am eu, ca fost student şi actual jurnalist, despre actualul decan al Baroului. Iar dacă eu, consumator industrial de media, ştiu doar această latură a şefului avocaţilor, e nasol tare pentru imaginea întregii tagme a celor ce se dau apărători ai legii.

Ce au în comun Emil Boc, Iulian Dascălu, Patriarhul Daniel şi Gheorghe Nichita. Adiacent şi mogulul SOV

dosarul 30/P/2006

Potrivit acestui dosar întocmit de nişte procurori DNA (nu le dăm numele pentru că le-ar lua foc fundul) primarul Iaşului, Gheorghe Nichita a încălcat grav legea subevaluînd cu bună ştiinţă 12 hectare din spatele Palatului Culturii date fără licitaţie sponsorului său, Iulian Dascălu. Procurorii au găsit şi multe alte nereguli, dar asta e bătătoare la ochi: Nichita a evaluat terenul la 2 lei, când de fapt el făcea 200 de lei.
Conform legii, procurorii au măsurat, evaluat apoi au scris totul în dosarul penal mai sus amintit, cu încadrarea penală a infracţiunii. Pasul imediat următor, potrivit legii, era trimiterea în judecată a primarului de Iaşi şi oprirea afacerii.

Reţineţi momentul concluziei procurorilor – 2006.

În 2010 alţi procurori DNA închid acest dosar recunoscând că “da, infracţiunile există, dar ele s-au prescris”. Cam ca în celebrele dosare ale mogului SOV, când infracţiunile erau ştiute de toată ţara, numai de procurori nu, iar puşcăria dispărea prin prescriere.

Cum de au avut amnezie procurorii?
Trăind în România este evidentă concluzia: a fost o intervenţie ce a blocat dosarul. Dar cine a avut atâta putere încât să blocheze un asemenea dosar care era mană cerească pentru adversarii politici ai primarului PSD.
Primul indiciu: În mod normal PNL şi PDL ar fi trebuit să facă o gălăgie ca la Revoluţie pentru trimiterea în judecată a capului local al PSD, dar niciodată ele nu au spus nimic. Asta deşi au fost la putere în perioada 2006-2010 şi este exclus să nu fi ştiu de dosar. Deci cine putea avea atâta putere încât să îngroape totul în ciuda intereselor politice şi economice imense?

Un amănunt bărbos
O simplă verificare a trecutului arată că PSD, PDL şi PNL au mai avut unanimitate de păreri într-un singur caz – afacerea PALAS. Cu excepţia unor opinii izolate, repede marginalizate politic şi ignorate de media (cumpărată aproape în totalitate), politicienii Iaşului au format un cor ad-hoc de proslăvire a PALAS-ului. Motivele? financiare (primarul PSD şi şeful PNL au hălci din această afacere) sau strategice (PALAS-ul e binecuvântat grijuliu din umbră de capul Bisericii Ortodoxe Române, prea fericitul Daniel, personaj cu foarte mare influenţă asupra electoratului dar şi asupra ochilor albaştri).

De ce a închis ochii Boc
Dacă la Iaşi liderii politici au fost relativ uşor de cumpărat, mai greu a fost la Bucureşti. Cum naiba putea fi cumpărat PDL-ul care, oficial, salivează până la disperare după Primăria Iaşului? Ce putea să se întâmple pentru ca Nichita să nu fie trimis în judecată şi astfel PDL-ul să aibă şanse mai mari de a prinde singura capitală regională pe care încă nu o are?
Sursele mele cu ochi albaştri mi-au semnalat o coincidenţă al dracului de mare. Recent a fost ales un nou mitropolit al Clujului. Alegerile au fost supervizate de însuşi tătucul BOR, PF Daniel, duhul sfânt al PALAS-ului, deci nu putea fi loc surprize. Şi a ieşit mitropolit cine a trebuit, adică un personaj despre care se tot spune că e adversar al lui PF Daniel dar e un apropiat al lui Boc. Iar premierul e politician clujean şi ştie bine că după ce pleacă de la guvernare se întoarce la voturile de la Cluj, nu de la Iaşi, aşa că Nichita poate să fure cât vrea, important e să aibă Emil un popă OK acasă.

Cum se leagă toate
Să recapitulăm puţin. Premierul Boc (om puternic, nu-i aşa?) şi-a pus un popă pe gustul lui la CLuj sub ochii lui PF Daniel (alt om puternic, dar care a accdeptat să piardă aparent inexplicabil). Iar toată această mişcare bizare s-a consumat la foarte scurt timp după ce dosarul bombă prin care procurorii îl trimiteau la puşcărie pe primarul PSD al Iaşului a fost îngropat de cineva extrem de puternic. Problema e că dacă primarul Iaşului mergea la puşcărie cădea şi mega afacerea din spatele Palatului Culturii despre care am amflat deja că are patronaj bărbos.
O picanterie ce îndulceşte în parte înfrângerea de la Cluj a PF Daniel: IPS Andrei Andreicuţ a semnat un angajament cu fosta Securitate, semnând sub numele de cod “Ionică”. Păi dacă nr. 1 al BOR are ochi albaştri cum dracu să fie arestat un primar ciripitor la Secu? Şi cum să cadă o afacere ce hrăneşte mai mulţi securişti decât are tot mediul de afaceri ieşean la un loc?

Povestea unei şpăgi de 50.000 de euro încă neîncasată sau cât de ieftin a ajuns primarul

Trei afacerişti ieşeni au pus la cale o mare lovitură imobiliară (mare pentru că e criză şi orice sac de bani face acum cât 3 saci). Afaceriştii B.C., C. R. şi C.C au copt de vreo 4 ani un proiect imobiliar în NICOLINA într-o zonă unde deţineau diverse parcele. Le-au pus cap la cap şi cât pe ce să de-a tunul. Le mai trebuia însă cam 1000 mp, teren al Primăriei. Bun bazaţi că nu e o problemă să ia şi acest teren, au început negocierile cu un mare retailer german. Care bate rapid palma dar, prudent (ştiau probabil ce şpăgi imense cereau până acum  primarul & co), condiţionează tranzacţia de obţinerea tuturor autorizaţiilor de construcţie

 

Acum încep aranjamentele politice. În primă fază “dezvoltatorii” de Bahlui au propus Primăriei un “schimb” prin care municipalitatea se alegea cu o toloacă de o valoare foarte mică, dar pierdea un teren extrem de valoros. Iar premarele Gigi a acceptat. Ca să vedeţi cât de avantajos era “schimbul” acceptat de Gigi, precizez că “dezvoltatorii” cumpăraseră o mică parcelă de vreo 100 mp cu 350 euro pe mp. Deci terenul Primăriei face măcar 350.000 euro, o mică avere pe care Gigi era gata să o ia din botul prostimii cu drept de vot şi să o arunce în buzunarul unor şmecheri.

Totul mergea uns numai că, din motive pe care nu le cunosc încă, proiectul nu a primit avizul comisiei de URBANISM (acolo jandarm e PDL-istul Sorin Ionescu, singurul nebun care chiar face opoziţie reală). În acel moment nemţii se impacientează şi anunţă că oferă un “bonus” de 50.000 de euro, doar să iasă mai repede autorizaţiile. Şi, pentru a fi cât mai sigură afacerea, un reprezentant al nemţilor a ciocnit discret şi la uşa Prefecturii pentru a se asigura că hotărârea de CL privitoare la schimb nu va fi atacată în contencios.

S-a lucrat, deci, ca la carte.

Apoi a fost convocată şedinţa de Consiliu Local. Cum era vorba de o hotărâre cu caracter patrimoniul era nevoie de votul a două treimi din numărul consilierilor. Iar cum morişca PSD-PNL nu atinge acest prag trebuiau corupţi PDL-işti.

 

Înainte de şedinţa de CL, PDL-iştii s-au întâlnit, ca de obicei, pentru a stabili ce vor face cu diversele proiecte de hotărâre. Când a venit vorba de schimbul scandalos, Ionescu a făcut scandal. Aş că, de ochii lumii, s-a stabilit că PDL se va opune iar liderul de grup, celebra salcie Gabriel Surdu, va anunţa asta.

Şi vine şedinţa. După o regie bine planificată, PSD-istul Sorin Iacoban, aflat chiar lângă Ionescu, îl tot ţinea de vorbă pe acesta, poate-poate îi abătea atenţie de la punctul la care se propunea schimbul scandalos din Nicolina. Şi se anunţă proiectul în cauză. Ionescu era vrăjit de Iacoban iar vigilentul Surdu tocmai se încheia la pantofi, deşi n-avea şireturi. Exact când secretara CL dădea să anunţe că “s-a votat proiectul”, s-a trezit din anestezie şi Ionescu, cel care a început să ţipe că “nu există avizul comisiei de specialitate”.

De ochii presei, primarul anunţă că “se amână proiectul pentru o şedinţă viitoare”. Numai că Şpag… “bonusul” de 50.000 de euro era condiţionat d eo obţinere rapidă a autorizaţiilor aşa că primarul convoacă pentur săptămâna următoare o şedinţă extraordinară special pentru schimbul din Nicolina. C să se aplaneze suspăiciunile, “dezvoltatorii” fac o recunoaştere la faţa locului şi-i invită pe toţi cei implicaţi să constate că de fapt Primăria nu ar avea acolo 1000 de mp ci doar vreo 100 şi ceva.
Ei, aici intervine marea minune. Primarul, EL ÎNSUŞI, lasă baltă treburile spirituale (tot se lăuda recent că e guru religios), fondurile europene (n-a atras nici euro deşi se laudă cu sute de milioane) şi fotbalul (POli e în divizia B) şi se duce să vadă cum s-a micşorat terenul în doar câteva zile. S-a dus şi Ionescu aşa că sunt curios să văd cum va vota PDL-ul peste câteva zile.
Din toată această poveste (o ţeapă ca atâtea altele trase de camarila lui NICHITA pe seama ieşenilor) mă miră un singur lucru. Gigi, chiar atât de ieftin ai ajuns să te vinzi?

Realitatea TV ajunge la Iaşi

Pe tăcute Realitatea TV a ajuns şi la Iaşi. Nu a deschis vreo staţie locală ci a împrumutat  bâlciul  de acolo la TELE M. Dacă pe Realitatea puteţi vedea materiale acuzatoare la adresa patronului de până vineri, mogulul SOV(eu cred că vânzarea către Elan Schwartzenberg e cacialma, dar vom vedea), la TELE M se pot vedea o sumedenie d materiale de imagine pentru duşmanii patronului, mogulul Dănuţ Prisecariu. Spre exemplu, la ştirile de luni 2 mai, s-au putut vedea reclame pentru Iulius Mall şi ştiri de imagine pentru primarul Nichita, intervievat doar de TELE M (nu şi de vreun alt canal media, deci clar tratament preferenţial). Cine sunt cei doi beneficiari ai atenţiilor TELE M? Păi o spune chiar Prisecariu: “Nichita şi Dascălu mi-au comandat dosarul penal din 2005″. Şi atunci cum de apar cei doi în ipostaze favorabile la TELE M?.  O fi luat Prisecairu de fraier de către angajaţi. Aşa se pare din moment ce tot la ştirile TELE M de luni a apărut cu un material de imagine şi directorul APIA, Liviu Bulgaru, chiar cel care se lăuda acum câţiva ani la PDL-ul local că are imagini “cu Prisecariu la gagici“.

OK; deci dacă am stabilit că Prisecariu e SOV-ul local, nu e clar însă cine e Sebastian Ghiţă, cel care are puterea de a monta TELE M-ul împotriva patronului.